IN Casual stuff

Prin ianuarie 2024 am instalat mașina de spălat vase. Modelul ăsta incorporabil de la Electrolux, merge excelent, recomand. O folosim uneori și de două ori pe zi, că poate uneori avem o cană și alteori o farfurie de spălat, doar n-o să ne apucăm să le spălăm de mână, ca barbarii (glumesc, desigur).

Încă de la instalare a fost o problemă cu unul dintre piciorușele de susținere a feței din lemn, nu mai știu exact de la ce a pornit. Poate am dat eu niște găuri mici și am lărgit prea mult spațiul de șurub, poate era deja o gaură acolo, chiar nu-mi mai amintesc care era problema. Cert e că acel picioruș avea un mic joc. Nefiind presiune foarte mare pe el, nu era o problemă așa mare. A ținut 2 ani și ceva, până când n-a mai ținut.

Și long story short, l-am reparat în vreo 20 de minute. Dar a durat așa puțin pentru că am avut toate sculele de care aveam nevoie. Mai întâi am dat fața de lemn cu o filetantă, apoi am dat o gaură în locul acela, ca să intre un cep din lemn (aveam și cepul). L-am lipit cu niște aracet de la Moment, apoi l-am tăiat cu un fierăstrău pendular (cu care dezmembrez și bradul de Crăciun). Într-un final am prins înapoi piciorușul și acum pare că stă mai bine decât celălalt. Am montat ușa la loc cu filetanta și m-am dus la Antonia ca să mă laud ca orice soț care a făcut ceva prin casă.

Cum procedam dacă n-aveam filetantă, șpiral sau fierăstrău? Habar n-am. Cu filetanta era mai simplu, că oricine are o șurubelniță prin casă. Dar un fierăstrău tot mi-ar fi trebuit, șpiral la fel și o bormașină dacă n-aveam filetantă (eu am și bormașină dar mi s-a părut overkill să o folosesc).

Gaura mare este de la balama, înainte de mașina de spălat vase exista un corp de mobilă care a fost folosit câțiva ani în poziția aia.

IN Casual stuff

Antonia a primit de la tata un aparat foto pe film acum câţiva ani şi a început să facă poze cu el. Am luat nişte filme alb-negru, ne-am jucat amândoi cu diferite cadre. Şi am tot zis că mergem să le developăm cândva.

Până la urmă am ajuns la isopatrusute şi am lăsat 3 filme la ei, două alb-negru şi unul color. Din păcate, filmul color n-a ieşit. Probabil că a fost de vină temperatura la care l-am ţinut după ce l-am scos din aparat, sau faptul că am aşteptat prea mult până să mergem cu el la developat. Who knows. Citeşte tot articolul

IN Filme

Am văzut primul trailer din seria Harry Potter pe care o dezvoltă HBO şi mi-a confirmat ce bănuiam: nu-mi place ideea de a vedea noi actori în rolul unor personaje cu care am crescut.

Pare bine făcut şi este ideal că vor fi cel puţin 7 sezoane cu câte 8-10 episoade. Asta înseamnă cam 6-7 ore de film, timp suficient să dezvolţi anumite subiecte din carte. Asta dacă vor să meargă pe firul cărţilor, că acţiunea pare să fi fost un pic adaptată la zilele noastre. Harry este bullied la şcoală, merge cu metroul prin Londra, profesorul Plesneală este jucat de un actor de culoare şi multe alte mici amănunte. Citeşte tot articolul

IN Filme

Filmul de scurtmetraj (sau mediu-metraj, după standardele din Europa) „Two people exchanging saliva” a luat premiul Oscar anul acesta la categoria scurtmetraj alături de un alt film. E o egalitate care se întâmplă foarte rar la Oscaruri.

Filmul a fost urcat de The New Yorker pe canalele lor de Youtube şi Vimeo şi vă recomand să-l vedeţi, are doar 36 de minute. Nu pentru că e creat de Natalie Musteaţă, o regizoare de origine română, ci pentru că este cu adevărat interesant. Mă mir că este lăsat la liber pe internet, de obicei scurtmetrajele se văd doar prin festivaluri şi apoi putrezesc printr-un sertar al regizorului. Citeşte tot articolul

IN Filme

Sper că a văzut toată lumea noul film Peaky Blinders: The Immortal Man, altfel v-aţi luat un spoiler din titlu. Sorry, dar orice fan Peaky Blinders ar fi trebui să vadă până acum filmul.

N-am avut aşteptări foarte mari pentru că niciun film care continuă un serial nu m-a convins până acum. O poveste complexă spusă în 8-10 ore e greu de spus în 2 ore fără să faci mai compromisuri. Dacă nu compari filmul cu serialul cred că ajungi să apreciezi The Immortal Man pentru că e un film chiar interesant. Citeşte tot articolul

IN Food

Cedric Grolet este un pastry chef din Franţa care are 13.7 milioane de fani pe Instagram pentru că se filmează zilnic în timp ce face diferite prăjituri fascinante.

Are clipuri cu 45 de milioane de views, e un fenomen omul. Noi îl urmărim de vreo 2 ani şi am tot zis că ajungem şi noi la cofetăriile lui din Londra sau Paris, ca să ne holbăm în timp ce filmează.

De câteva săptămâni avem şi în România ceva similar, pe strada CA Rosetti, aproape de intersecţia cu Magheru. Era un Ana Pan în spaţiul ăla pe vremuri (adică acum 20 de ani, când eram eu la liceu şi treceam zilnic pe-acolo). Citeşte tot articolul

IN Filme

Cred că Young Sherlock este unul dintre cele mai entertaining seriale pe care le-am văzut în ultima vreme. L-am devorat în câteva seri şi abia aştept sezonul următor.

Serialul este produs de Guy Ritchie, care a şi regizat primele două episoade şi a dat direcţia serialului. Am observat acest obicei la Guy Ritchie, regizează unul-două episoade, apoi îi lasă pe alţii, la fel a procedat şi cu The Gentleman. Citeşte tot articolul

IN Ecommerce

După ce în luna august au pierdut o bună parte din avantajul competitiv când au redus programul sediilor, FAN Courier se împuşcă în picior şi închid recepţiile sediilor din Bucureşti. Adică n-o să mai poţi merge să ridici sau să depui colete.

Chestia asta mi se pare o mare prostie, chiar dacă înţeleg că e o nevoie de eficientizare a costurilor. Lockerele nu cer salariu, curierii care lasă colete acolo vor putea să şi ridice fără probleme, deci se renunţă la câţiva angajaţi sau se distribuie. Citeşte tot articolul

Meniu